Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune într-un interviu pentru New York Times că adoptarea monedei euro de către România în anul 2015 "nu mai intră în discuţie". Încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB este un bun exerciţiu de disciplină, crede însă guvernatorul BNR.

România are ca ţintă de adoptare a monedei euro anul 2015. Calendarul va fi însă pus în discuţie după alegerile parlamentare din 9 decembrie, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor români.

Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro, precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze în criză în special pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu în interviul acordat New York Times.

"Sigur că au apărut nemulţumirea şi dezamăgirea, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte", afirmă el.

Publicaţia americană notează că menţinerea leului a ajutat competitivitatea exporturilor României şi a condus la un cost mai scăzut al vieţii, care atrage "dintr-o dată" forţă de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.

"Proiectul naţional" pentru adoptarea euro

România trebuie să aibă un proiect naţional pentru aderarea la euro. Iată ce declara în luna septembrie la RFI consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. Reacţia a venit după ce preşedintele Traian Băsescu a spus că nu avem nici un motiv să modificăm ţinta de intrare în zona euro în 2015.

Adrian Vasilescu precizează că BNR nu a abdicat niciodată de la obiectivul euro 2015. "Eu mă bucur că preşedintele României a dat un asemenea mesaj. Banca Naţională nici o clipă nu a abdicat de la acest ţel: intrarea în euro în 2015. BNR judecă realist, în sensul că nu a spus nimeni nic