Surprinzător pentru o conversație la oră așa de târzie interlocutorul admise, dintr-o dată, că e în derivă. Și nu de acum, ci de mai mulți ani. Nu s-a scufundat, încă, la fel ca fostul cuirasat german. A avut noroc de vreme frumoasă. Se învârte, însă, în cerc Sursa: STHUTTERSTOCK

„Deriva”, spune L., cu un ton sensibil exaltat ca și cum ar fi venit un moment al cumpenei și descărcării, „nu e ce propun psihologii din seriale pentru televiziune”. Și, dintr-o dată, îl întrebă pe psihiatrul de la celălalt capăt al firului dacă e familiarizat cu povestea lui Bismarck. Nu, nu cancelarul Otto von Bismarck. Nu câinele Samson sau cățelul Samurache. Vorbește de Bismarck, nava de război!

Bismarck, mândria Kriegsmarine, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. Bismarck, lansat cu atât de mult fast, vârful de lance al marinei celui de-al Treilea Reich și distrugătorul lui HMS Hood în strâmtoarea Danemarcei, în prima și ultima sa misiune, în mai ‘41. Nemții susțin că ei au sabordat nava, deschizând valvele etanșe, ca Bismarck să nu pice în mâinile britanicilor. Britanicii, de partea cealaltă, încă mai sărbătoresc victoria asupra mărețului cuirasat.

O întrebare cât o mie de mărturisiri

O piesă atât de ciudată, până la urmă, a decis soarta celor peste două mii de marinari de la bord. „Dacă Bismarck nu era scufundat”, avansează gânditor L. la capătul dubitativ al firului, „astăzi învățam cu toții alfabetul în limba germană!”. „Uite”, propune, „asta e de fapt deriva!E ce s-a întâmplat cu Bismarck, o torpilă norocoasă i-a distrus cârma. Fără cârmă și cea mai dichisită navă nu mai poate fi pusă cu prova pe val. Și dacă nu rămâi în val hai, reziști o dată, hai de două ori, dar a cincea oară, maxim, te răstorni!”.

Aidoma omul - L. „A părut un moment că pierde controlul asupra realității, oamenii nu sunt totuși mașini, vorbește afectat de Bismarck de parcă l-ar