Dan Voiculescu simte trădarea. O simte şi-o înfierează. Căci ori eşti antibăsist pur, antibăsist sadea, antibăsist sută la sută, ori eşti muncit de gândul trădării. Şi atunci te ştampilează Felix imediat: oportunist.

Cronicile acestor vremuri vor reţine următoarele fapte de arme. Luni, 29 octombrie, Dan Voiculescu a declarat la propria-i televiziune: „Traian Băsescu trebuie suspendat. 10 decembrie trebuie să fie ziua în care Traian Băsescu nu mai e preşedintele României".

Imediat au apărut câteva reacţii din zona USL, cea jupânită de boier Felix. „Mulţi dintre politicienii români ar face bine dacă ar scăpa de obsesia care îi bântuie de dimineaţă până seara", l-a taxat Călin Popescu Tăriceanu pe şeful Antenelor. „Noi nu ne putem aduce contribuţia pe care mulţi o aşteaptă, la rezolvarea problemelor europene, pentru că România este într-un fel slăbită în urma situaţiei politice pe care am traversat-o în vara trecută", a adăugat, decent, fostul prim-ministru liberal.

Dinspre PSD s-a auzit vocea lui Ioan Rus: „În 2004, în timp ce Adrian Năstase aproape finaliza structura noului guvern, Dan Voiculescu a fost soluţia imorală. Să ne lase mai uşor cu ideile lui, să lase USL-ul să-şi facă treaba".

Imediat, Dan Voiculescu a reacţionat pe blog: „«Agenţii politici» ai domnului Băsescu, infiltraţi strategic în diverse partide, uită de orice prudenţă când aud de suspendare şi ies agresiv la luptă. După emisiunea de luni, o serie de personaje secundare, aflate mereu pe contrasens politic, au «înfierat» revoluţionar orice idee de suspendare şi şi-au trădat, o dată în plus, afinitatea pentru Traian Băsescu. Unde dai şi unde crapă..."

Degeaba vine ambasadorul american, Mark Gitenstein, şi face apel la raţiune: „Nici în România nu e uşor să demiţi un preşedinte. Într-adevăr, au fost două tentative de demitere a domnului Băsescu, dar nu au reuşit. Întrebarea