Trecerea la moneda euro în anul 2015 „nu mai intră în discuţie", afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.În 2007 se promitea că înlocuirea leu-euro va avea loc în 2012.
România va amâna încă o dată înlocuirea monedei sale naţionale, leul, cu euro, momentul vehiculat până în prezent pentru această rocadă fiind 2015. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune într-un interviu acordat ziarului New York Times că trecerea la euro în acest an nu mai intră în discuţie.
Atingerea criteriilor necesare rămâne un exerciţiu
Pentru a fi acceptat în zona euro un stat trebuie să îndeplinească 6 criterii de convergenţă nominală, referitoare la dobânzi, inflaţie, deficit, datorie publică, curs de schimb, legislaţie (vezi tabel). Respectarea criteriilor permite accesul în zona euro, dar nu asigură şi funcţionarea optimă a economiei, deoarece convergenţa trebuie să fie şi reală, nu doar nominală.
În prezent, România are probleme majore în respectarea cel puţin a două criterii nominale, cel referitor la inflaţie şi cel ce limitează dobânzile plătite de stat la împrumuturile pe termen lung. Cel referitor la deficit va fi respectat în premieră în 2012. În plus, pentru a putea intra în zona euro în 2015 România ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie 2013, deci cu doi ani înainte, să adere la mecanismul MCS II care ar fi limitat intervenţiile BNR pe piaţa valutară. Încercarea de respectare în continuare a criteriilor de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină, spune însă guvernatorul BNR.
Avantajele leului pentru o economie şubredă
Prin menţinerea monedei naţionale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar. O dată ce o ţară renunţă la moneda sa naţională, mijloacele
