Alegerea preşedintelui SUA este un proces extrem de complicat pentru un european obişnuit cu sistemul votului direct sau cu cel al preşedintelui ales de Parlament. În Statele Unite, alegerea preşedintelui se face prin sufragiu universal indirect, ceea ce înseamnă că americanii vor desemna de fapt marţi, 6 noiembrie, un grup de mari electori reuniţi în cadrul unui Colegiu Electoral, potrivit AFP.
Colegiul Electoral a fost creat prin amendamentul 12 al Constituţiei, în 1804. El cuprinde 538 de membri, care vor alege preşedintele şi vicepreşedintele SUA.
Pentru scrutinul din 6 noiembrie există două tandemuri: cel democrat (Barack Obama-Joe Biden) şi cel republican (Mitt Romney-Paul Ryan). Pentru a fi declarat câştigător, un tandem trebuie să obţină majoritatea absolută, de 270 de voturi.
Fiecare stat este reprezentat de mari electori, al căror număr este egal cu cel al senatorilor şi reprezentanţilor săi în Congres. În caz de egalitate, sarcina de a alege viitorul preşedinte al SUA îi revine Camerei Reprezentanţilor, aşa cum s-a întâmplat în 1800 şi 1824. În această situaţie, vicepreşedintele este ales de Senat.
"Anomalia"
Ţinând cont de acest sistem, este posibil ca preşedintele SUA să fie ales fără să obţină majoritatea absolută a voturilor populaţiei, cum s-a întâmplat de altfel în anul 2000, dar şi în alte trei cazuri în istoria Statelor Unite. Acest lucru este posibil, întrucât în aproape toate statele, mai puţin Nebraska şi Maine, candidatul care obţine cele mai multe sufragii este reprezentat de toţi marii electori ai statului respectiv în Colegiul Electoral. Astfel, în California, de exemplu, dacă un candidat obţine un singur vot în plus faţă de rivalul său, primeşte susţinerea a 55 de mari electori.
Lucrul cel mai ciudat însă în toată această procedură (ea însăşi destul de bizară) este că marii electori nu sun