Târgu Jiu. Paravizitat, ultraadmirat, supercomplimentat! Dintre-o dată a devenit capitala a orice, iar prefectura, un fel de guvern. Nici nu mai știu de câte personalități (sau personulități-depinde cum privești) a fost călcat, e un talmeș-balmeș până și vineri, când vor fi (iar) lansați candidații USL. Una peste alta, va fi bine ca să nu fie rău (sunt fan Badea), CEO rămâne la Târgu Jiu, bani pentru drumuri se vor găsi, opera lui Brâncuși va ajunge în lista UNESCO. E un fel de Rai în devenire; asta, dacă nu cauți cu lumânarea ceva rău. Zău! Dar hai să nu ne-mprietenim prea mult (!), vorba bunului meu prieten și coleg, Ionuț Scăunașu. Vizitele încrucișate ale DD-ului și ale șefilor de la București au sfredelit ecranele televizoarelor, iar declarațiile au fost la fel de exacte. Ca acum patru ani: „va fi, vom face, vom desface”, niciodată cu „am făcut ” sau „am dres”. Agitația a atins culmile dorite de către candidațiii vârâți claie peste grămadă în obiectivele cameramanilor… Așadar, din toată îmbulzeala, am înțeles că în viitoarea campanie se bat doar cei putred de bogați. De-asta, pentru mine, n-a fost nici șoc și nici groază când mi s-a spus că unul dintre candidați (foarte sincer, de altfel) și-a luat bolid cu 50 de mii de euroi, netrecut probabil în declarația de avere de la ANI. Mi-am dat seama că-mi scapă din nou esența din lucruri, fiindcă n-am reușit să aflu cum și în ce fel aspiranții la parlamentare au reușit să strângă atâta bănet la teșcherea. În fine, am mai aflat că Ministerul Economiei plătește, de fapt degeaba, vânătorul de manager pentru compania energetică, fiindcă și energeticienii români, și cei din sistem pot fi eficienți. Nu am înțeles însă de ce, din banii publici, se plătește o treabă fără rost, când probabil rezilierea contractului cu headhunterul, semnat de autorități, ar fi fost mai la îndemână. Dar nu am pretenția că mă pricep în chest