Joi, 1 noiembrie, a intrat în vigoare noua lege rusească "privind informaţia, tehnologiile informatice şi protecţia informaţiei".
Oficial, obiectivul legii este cel de a-i proteja pe minori de informaţiile dăunătoare pentru sănătatea şi psihicul lor, precum pornografia, incitarea la sinucidere sau consumul de droguri.
În schimb, ONG-urile (care apără atât drepturile omului cât şi web-providerii) consideră că măsura este un atac la libera informare şi că adevăratul scop al acesteia este cel de a controla populaţia şi opoziţia politică.
Aprobată în luna iulie, legea instaurează un "registru unic" de situri a căror difuzare este interzisă, adică un fel de "listă neagră" care poate fi consultată pe pagina web Zapret-info.gov.ru, dar care nu poate fi accesată direct: abonatul poate introduce o adresă, după care aşteaptă să vadă dacă aceasta este menţionată pe listă.
Mai concret, pentru ca siturile să fie blocate, este nevoie de o plângere preliminară din partea cetăţenilor. După aceea, RosKomNadzor (Agenţia pentru Supervizare IT, Comunicaţii şi Mass Media), intervine ordonând furnizorului ca, în câteva zile, să închidă accesul la site, via url sau via isp.Metodă care, în opinia criticilor, permite blocarea linkurilor web mult mai repede, fără să se mai treacă, aşa cum cere legea, prin faza tribunalelor, şi care acţionează pe scară naţională.
"În acest fel, Rusia urmează exemplul Chinei şi cel al Republicii Belarus", a comentat cotidianul "Kommersant".
La 28 iulie, imediat după ce Putin a semnat documentul, importante resurse web, precum motorul de căutare Yandex, portalul mail.ru, reţeaua socială" "V Kontakte" şi versiunea în chirilică a Wikipediei au protestat public faţă de această lege, autocenzurându-se pentru o zi sau postând mesaje care avertizau asupra riscurilor viitorului reţelei de situri din Rusia. Cu toate acestea, guvern
