III) Istoria actuală a Constanţeĭ.
Prin tractatul încheĭat în congresul de la Berlin [1] , în urma tractatuluĭ de la St. Stefano [2] . se hotărâse ca Dobrogea să se anexeze la corona Românieĭ, în schimbul părţiĭ de sud a Basarabieĭ smulsă de Rusia pe nedrept, ca resplată pentru sângele românesc versat pe câmpiĭle Bulgarieĭ!
Vlăstarul Romeĭ, transplantat la Dunărea de jos de falnicul Imperat Traian, devine dupĕ 18 secole, stejarul care 'şĭ întinde ramurile peste ambele ţĕrmurĭ până la Marea Négră.
Dobrogea devine pro-vincia românescă, iar patria «ponticelor şi tristelor», oraş românesc la 25 Noembre 1878.
A fost grea munca celor chemaţĭ a transforma micul sat Kiĭstendje, şi a '1 aduce la nivelul celor-l-alte oraşe din ţară.
[1] ) A se vedea anexa No. 7.
[2] ) A se vedea anexa No. 6.
Meritul le este cu atât maĭ mare, cu cât în scurtul timp de 18 ani, Constanţa ađi face obiectul de admiraţĭe, acelor carĭ aŭ cunoscut-o sub dominaţiunea turcéscă. Tristul şi monotonul harman al Turculuĭ, ađi este partea cea maĭ frumósă şi maĭ viabilă a oraşuluĭ; frumósă prin edificiĭ măreţe: Catedrala, Hotel Carol [1]) viabilă pentru că bulevardul [2] ) şi sala de cură [3] ) sunt locurile de preumblare ale orăşenilor şi voiajorilor.
Mĭ-ar fi greŭ să arĕt an cu an desvoltarea Constanţeĭ, care 'zilnic sub ochiĭ noştrĭ chĭar, se măresce şi se în-frumuseţéză. VII. Populaţĭa.
Populaţĭa oraşuluĭ Constanţa, dupĕ ultimu recensământ' este de 10,419 suflete, ceea-ce dă o densitate destul de mare, de 48 locuĭtorĭ pe hectar (Bucuresciĭ aŭ 106).
Populaţĭa însă, nu este împărţĭta uniform pe tótă suprafaţa Constanţeĭ; densitatea întrece cifra de maĭ sus în partea peninsulară, iar cea continentală, locurile virane fac să scadă acesta densitate.
Cu privire la naţĭonalităţĭ:
Elementul românesc prepondere
