Potrivit unei noi teorii a cercetătorilor americani, prepararea alimentelor a contribuit la creşterea dimensiunilor creierului şi la dezvoltarea gradului de inteligenţă al fiinţelor umane.
"Umanizare”. Antropologul Richard Wrangham, specialist în cadrul Universităţii Harvard, SUA, a emis o ipoteză potrivit căreia gătitul mâncării a avut rolul de a ne "umaniza”. În sprijinul teoriei sale, cercetătorul amaerican a argumentat că prepararea alimentelor a determinat un aport sporit de elemente nutriţionale ce a condus la creşterea dimensiunilor creierului permiţând oamenilor să întreprindă o serie de activităţi noi, precum vânatul sau participarea l viaţa socială. Pe de altă parte, gătitul mâncării a permis dezvoltarea intelingenţei strămoşilor omului contemporan, făcându-i ca, odată cu creşterea dimensiunilor creierului, să-şi poată pune mai multe întrebări.
Oamenii de ştiinţă au constatat că există o interdependenţă între dimensiunile corpului şi numărul celulelor nervoase, motivul constituindu-l cantitatea-limită de alimente pe care un animal la poate consuma. Relaţia e influenţată şi de faptul că, în cazul oamenilor, creierul consumă o mare cantitate de energie. Potrivit cercetătoarelor Karina Fonseca - Azevedo şi Suzana Herculano - Houzel, de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro, Brazilia, creierul uman consumă circa 20% din energia rezultată în urma reacţiilor metabolice, chiar dacă acesta reprezintă o mică parte din masa corporală. Savantele au declarat că descoperirile lor au constituit o dovadă supimentară în sprijinul teoriei potrivită căreia prepararea hranei a jucat un rol important în evoluţia speciei umane, marcând un adevărat "punct de cotitură” în timpul procesului.
Element ajutător . Prepararea alimentelor a jucat un rol decisiv în dezvoltarea inteligenţei, permiţând oamenilor să aibă un creier mai mare, fără ca
