Ianina Spinei: O bună parte a populaţiei continuă să creadă că guvernul poate diminua corupţia.

Comisia Naţională pentru Integritate a fost în ultimul timp în vizorul comentatorilor politici şi opiniei publice mai cu seamă din cauza scandalului declanşat în legătură cu declaraţia de avere nefăcută a celui care urma să controleze tocmai averilor demnitarilor. Diana Răileanu a căutat să afle cum se văd măsurile anticorupţie anunţate de autorităţi la nivelul unei organizaţii specializate în monitorizarea transparenţei actului guvernării, Transparency International:

Ianina Spinei: „Dacă anterior respondenţii considerau că sărăcia generează corupţia, acum tot mai mulţi înţeleg că corupţia duce la sărăcirea statului, a populaţiei. Chiar dacă mai puţin de o treime dintre respondenţi spun un „nu” categoric plăţilor neoficiale, uitându-ne în dinamică, din 2005, noi vedem că ponderea celor care sunt categoric contra plăţilor neoficiale creşte.

În cadrul acestei cercetări se atestă nişte tendinţe care trebuie să fie luate în considerare de guvernanţi. Trebuie să se atingă o finalitate în respectarea legislaţiei. Există supremaţia legii şi aici toţi cetăţenii sunt egali, indiferent de ce post ocupă fiecare şi, în al doilea rînd, problema trebuie să fie tratată în cel mai serios mod, cu cea mai multă transparenţă, astfel încât publicul să se simtă un actor în acest proces.”

Europa Liberă: Dna Spinei, promisiunile politicienilor, de exemplu, de reformare a justiţiei, de verificare a averii demnitarilor, influenţează percepţia oamenilor despre corupţie sau ei aşteaptă să nu mai dea mită la şcoală, la policlinică?

x ​​Ianina Spinei: „Promisiunile trebuie să fie însoţite de măsuri concrete. Ce constatăm noi astăzi? Da, prevenirea corupţiei este o direcţie prioritară în activitatea Guvernului, însă este important nu doar să n