România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere nominal este nevoie de doar câţiva ani, a declarat marţi Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank România.

"Cred că în momentul de faţă a devenit aproape imposibil tehnic şi practic să mai aderăm la zona euro în 2015. Ar fi trebuit să fim deja în mecanismul ratelor de schimb, lucru care nu s-a întâmplat", a afirmat Dumitru după o conferinţă la BNR.

El a arătat că, din perspectiva convegenţei nominale, probabil că în câţiva ani România ar putea fi pregătită dacă implementează o agendă de reforme foarte serioasă.

"Din perspectiva convergenţei reale probabil că ne trebuie mult timp şi discutăm de 20 - 30 de ani, ca să putem fi pregătiţi pe deplin, dar nicio ţară nu a fost pregătită pe deplin atunci când a aderat la zona euro şi în final trebuie făcut un compromis între cei doi factori, nevoia de convergenţă reală şi menţinerea unui catalizator pentru a putea implementa reformele structurale necesare în economie", a spus Dumitru.

La rândul său, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, Mihai Bogza, apreciază că impactul neaderării la zona euro în anii următori ar însemna menţinerea unei economii mai puţin disciplinate decât ar trebui să fie.

"Ca şi aderarea la Uniunea Europeană, aderarea la euro este văzută ca un test care forţează o anumită economie să se disciplineze, să-şi ia măsuri pentru a elimina dezechilibrele economice şi în final să aibă o performanţă economică mai bună. Poate că momentul nu era potrivit să aderăm la euro în 2015 şi din cauza incertitudinilor care planează asupra zonei euro, dar pentru România a avea un ţel economic major, o constantă economică capabilă care să mobilizeze toate forţele politice în acelaşi fel, indiferent de culoarea lor, ar fi constitu