Acum ca ne-am mai linistit cu trecerea la euro, sa ne uitam putin la legatura dintre evolutia euro si cea a restantierilor, a incidentelor de plata si de ce nu, a insolventelor. Ne mai uitam la legatura dintre curs si datoria publica si incercam sa vedem daca, dincolo de criza din zona euro si de viitorul incert al acestei monede, trecerea la euro ar fi buna ori rea pentru economia noastra

Here we go. Mai intai legatura dintre curs si numarul restantierilor

Liniile par paralele cu doua mici episoade, in decembrie si august-septembrie, cand liniile diverg. E drept, numarul restantierilor este un indicator destul de volatil, cu intrari si iesiri multiple. Cei care isi achita restantele "ies"din bazinul datornicilor, in vreme ce populatia si firmele care acumuleaza datorii, intra. Chiar daca numarul ar fi constant, asta nu ar presupune ca avem de-a face cu aceiasi restantieri.

Mai jos avem un grafic care ilustreaza evolutia insolventelor si falimentelor.

Dupa o evolutie "normala"sau oricum liniara a acestora in perioada ianuarie- iunie, in vara acestui an insolventele au explodat. In iunie, cursul a urcat cu aproape 3%, de la 4,44 la 4.56 lei/euro confirmand senzitivitatea legaturii dintre euro si datoriile din bilantul companiilor. Drept este ca insolventele nu pot fi explicate doar prin evolutia monedei europene, insa legaturile exista.

Daca ne uitam la legaturile dintre curs si datoria publica, lucrurile se simplifica putin. O lucrare recenta a lui Laurian Lungu explica foarte bine cum afecteaza miscarile euro in fata leului, datoria Romaniei.

"O depreciere de 5% a leului in raport cu EUR, de exemplu, poate adauga echivalentul a 1% din PIB la datoria publica (exprimata in RON). Pe termen scurt, riscul deprecierii leului poate fi amplificat atat de un nivel mai ridicat al ratei dobanzi