Sediul istoric al Primăriei Capitalei, o construcţie de peste 100 de ani, situată vizavi de parcul Cişmigiu, a intrat de doi ani şi jumătate într-un proces de consolidare ce costă circa 16 mil. euro. Finalizarea procesului este programată pentru jumătatea anului viitor, dar cu opt luni înainte de "deadline" imaginea şantierului lasă impresia că nici acest proiect nu va scăpa de obişnuitele amânări ale proiectelor publice din Bucureşti
Pasajul Basarab trebuia finalizat iniţial în 2009. Termenele au început să se rostogolească şi s-a ajuns ca proiectul să fie dat în folosinţă în iunie 2011, la o distanţă de doi ani. În decembrie 2011 Pasajul Pipera era dat ca "gata", dar finalizarea a avut loc la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, când ar fi trebuit dată în folosinţă parcarea de la Universitate, care nu este gata nici la începutul lui noiembrie.
Cu alte cuvinte, în Bucureşti nu este nicio mirare ca marile proiecte publice să întârzie. Bine măcar că se fac. Despre sediul Primăriei însă, la doi ani şi jumătate de la mutarea "cu chirie" în zona Grozăveşti, pe malul Dâmboviţei, senzaţia este că municipalitatea va mai sta o bună perioadă în clădirea nouă, modernă, în care plăteşte circa 7.400 de euro pentru fiecare zi de şedere. La jumătatea lunii octombrie, pe şantierul Primăriei Bucureşti de pe bulevardul Regina Elisabeta, circa 75 de muncitori de la firma Rotary Construcţii lucrează la montarea unor structuri metalice cu bare de grosimea unui antebraţ în temelie, aşa-numite "măsuţe" care oferă rezistenţa necesară în cazul unui seism puternic. Clădirea emblematică a Capitalei, construită între anii 1906 şi 1910, are ziduri groase de circa un metru. Cu toate acestea, s-a considerat că un cutremur similar celui din 1977 ar şifona puternic imobilul şi a fost început un proces de renovare.
Simplificat mult, proiectul ales pentru întărirea struc
