Alegerea preşedintelui Statelor Unite se face prin sufragiu universal indirect - americanii vor desemna, de fapt, la 6 noiembrie, un grup de mari electori reuniţi în cadrul unui "Colegiu Electoral", notează AFP.
Acest Colegiu, creat prin amendamentul 12 al Constituţiei, în 1804, numără 538 de membri care vor alege preşedintele şi vicepreşedintele.
Câştigătorii alegerilor prezidenţiale, fie tandemul democrat Barack Obama - Joe Biden, fie cel republican Mitt Romney - Paul Ryan, vor fi cei care vor obţine majoritatea absolută de 270 de voturi.
Fiecare stat este reprezentat de mari electori, al căror număr este egal cu cel al senatorilor şi reprezentanţilor săi în Congres. Districtul Columbia, în care se află şi capitala, Washington, nu are niciun reprezentant cu drept de vot în Congres, dar are trei mari electori.
California, statul cel mai populat din SUA, numără 55 de mari electori. În Texas sunt 38, iar în Florida, 29. Statele cu cei mai puţini locuitori au minimum trei mari electori.
În caz de egalitate, sarcina de a alege viitorul preşedinte îi revine Camerei Reprezentanţilor, ceea ce s-a întâmplat în 1800 şi 1824. În această situaţie, vicepreşedintele este ales de Senat.
Având în vedere acest sistem, este posibil ca preşedintele să fie ales fără să obţină majoritatea absolută a sufragiilor populaţiei, aşa cum s-a întâmplat în 2000, dar şi în alte trei cazuri în istoria Statelor Unite.
Această anomalie este posibilă întrucât în aproape toate statele - cu excepţia statelor Maine şi Nebraska - candidatul care obţine cele mai multe sufragii este reprezentat de toţi marii electori ai statului respectiv în Colegiul Electoral. Astfel, în California este suficient ca un candidat să obţină un singur vot în plus faţă de rivalul său pentru a obţine susţinerea a 55 de mari electori. În mod ciudat, nimic nu îi obligă pe marii el
