Vasile Blaga, soţul dnei Violett Margareta şi tatăl lui Sebastian, 24 de anişori, împreună cu Ion Moraru, secretarul general al guvernului, cel acuzat de procurori că a făcut fals în acte ca să o scape pe Rodica Stănoiu de acuzaţia de informatoare, plus nu mai puţin celebrul Ioan Hidegcuti, cel care a înnodat trainic gospodăria de partid de profitorii postcomunişti prin BTT, RAPPS et comp sînt asociaţi într-o activitate caritabilă, de educaţie, fundaţia Educaţia Secolului XXI, menită să implementeze agenda 2020, sau Lisabona, sau orice fel de agendă care va deschide Românica şi va face din ea o societate şi o economie bazată pe cunoaştere. Cunoaşterea cui trebuie, pentru că administratorul, conform cotidianului Gândul, e un băiat de-al lui Vasile urmărit de DNA, în spatele fundaţiei e o firmă a care sînt toţi acţionari, şi în spatele firmei sînt credite garantate de stat, printr-un fond controlat de unul din acţionari. Produsul, un liceu privat la doi paşi de guvern unde taxa non-profit anuală e de 9000 de euro. Nici nu e mult, ca să scapi din coşmarul Funeriu-Andronescu. Iată, pe scurt, cum fiecare poveste de succes din România întruneşte elementele esenţiale: capitalismul fără risc, caritatea pentru profit, cooperarea inter-partinică, şi aşa mai departe. După toate astea vine dl. Balcerowicz, care nu înţelege nimic din acest fel de a fi pseudo al nostru şi ne dă sfaturi să privatizăm ca să ieşim din Caragiale. În atîţia ani putea şi el să afle cum au fost privatizările la noi şi să-şi dea seama că e un sfat fără nici o valoare. În alte ţări, cînd statul vinde ceva, acel ceva nu mai e al lui şi devine al altuia. Asta e privatizarea la care se gîndeşte economistul polonez. La noi s-a privatizat mult, dar statul tot mai are ce s-a privatizat, în varii forme, nu doar pachete restante de acţiuni, ci şi datoriile către bugetul de asigurări sociale şi de sănătate ale