Anul 2012 va rămâne probabil în istoria Americii ca anul în care a avut loc cea mai strânsă cursă electorală. Majoritatea sondajelor indică faptul că Barack Obama şi Mitt Romney ar fi umăr la umăr, la o distanţă de un punct, maximum două în favoarea actualului preşedinte. Asta, în condiţiile în care marja de eroare este de 3%. În istoria SUA au existat şi alte curse prezidenţiale strânse şi situaţii controversate, chiar dacă poate nu chiar ca aceasta.
În Statele Unite, candidatul care câştigă nu este neapărat cel care obţine cele mai multe voturi ale americanilor. Pentru a deveni preşedinte, un candidat are nevoie de votul a 270 de electori din cei 538 ai Colegiului Electoral, distribuiţi în fiecare stat, în funcţie de câţi membri ai Senatului şi ai Camerei Reprezentanţilor are fiecare partid.
Prin urmare, atunci când există o cursă strânsă, cum este cea dintre Romney şi Obama, atenţia se îndreaptă către aşa-numitele swing-states sau state indecise, cele care nu votează în mod tradiţional pentru democraţi sau republicani.
Wilson vs. Hughes
Nu este prima dată când finishul este “la fotografie”. În 1916, când primul Război Mondial făcea ravagii în Europa, preşedintele american democrat Woodrow Wilson a câştigat la distanţă foarte mică de rivalul său republican, Charles Evans Hughes, judecător la Curtea Supremă. Wilson şi-a făcut campanie cu sloganul “El ne-a ţinut departe de război”, o promisiune de neutralitate extrem de populară printre americani. Woodrow a obţinut 277 de electori faţă de 254 cât a avut republicanul şi cu circa jumătate de milion de voturi mai mult în scrutinul popular. Hughes a pierdut practic cursa în statul California, pentru că nu s-a dus să se vadă cu puternicul guvernator. Acesta a decis să nu-i acorde sprijinul, aşa că Woodrow Wilson a câştigat un al doilea mandat.
Nixon vs. Kennedy
