Unul din patru oameni suferă de depresie, la nivel global, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În 5-6 ani, se apreciază că diagnosticul de depresie va ajunge al doilea, ca frecvență, din lume, după bolile cardiovasculare, OMS recomandând psihoterapia, ca terapie „de primă linie”, pentru evitarea agravării simptomelor.
Foarte puțini dintre cei 5 milioane de români care suferă de depresie își permit vizite regulate la psiholog. De fapt, conform informațiilor prezentate, recent, de prof. dr. Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România, 40% din populație nu a fost evaluată, vreodată, psihologic.
Media sinuciderilor din România este de 8 pe zi și în creștere continuă, pe fondul stresului cauzat de criza economică prelungită.
Sunt două explicații ale acestui fenomen: prima este aceea că, în bună parte, serviciile psihologice nu sunt gratuite, așa cum ar fi de așteptat; a doua este deficitul de psihologi.
Să le luăm pe rând.
Pacienţii români pot beneficia de servicii gratuite de psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică sau logopedie doar dacă apelează la psihologi care nu lucrează independent, ci... sunt angajați ai unor medici psihiatri.Ca suferind de depresie sau altă problemă psihologică, înainte să ajungi la psiholog, ești obligat să treci, mai întâi, pe la neurolog sau psihiatru – și abia unul dintre aceștia doi te pot trimite la psiholog. Ori așa, ori... plătești.
Iată ce a precizat Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, la solicitarea Jurnalului Național: „Serviciile conexe actului medical sunt completări ale unui serviciu medical de specialitate acordat de un medic aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Aceste servicii conexe (...) pot fi furnizate de persoanele autorizate de Ministerul Sănătăţii, altele decât medicii, să exercite în mod independent una din
