Buteniul se poate mândri cu un unicat: aici funcţionează singura frizerie pentru bărbaţi care a mai rămas pe toată Valea Crişului Alb. Înainte vreme existau frizerii în fiecare reşedinţă de comună, ba chiar şi pe satele mai răsărite, unde Cooperaţia de consum dădea astfel de lucru la câte un maistor frizer şi, implicit, satisfăcea nevoile unei întregi comunităţi de oameni. Astăzi, deşi nu se mai prea poartă pletele ca înainte, frizeriile au dispărut. Probabil că oamenii au început să se tundă acasă, unii pe alţii, că duminica la bise­rică toţi arată ca în revistele de modă. Sau, se tund la oraş, deoarece circulaţia se face astăzi mult mai bine decât înainte. Una peste alta, poposim la fri­zeria lui Remus Petruse din Buteni. Sau „Frizeria lui Remus” – cum a rămas aceasta în conştiinţa contemporanilor. Loc bun, cu vad, loc arătos şi dotat cu tot ceea ce este nevoie pentru un frizer cu pretenţii, capabil la orice oră din zi şi din noapte să satisfacă exigenţele unui tuns „domnesc”.

„Tund tot felul de oameni – ne mărturiseşte domnul Remus Petruse – de la copiii de şcoală, până la cei cu barbă sură, cum se spune. Vin la mine la frizerie oameni de sus, de la Vârfurile, sau din fundul Hălmagiului, că nu mai au săracii de ei nici o altă frizerie la îndemână. Nu mai am concurenţă, aş putea să mă laud. Care este secretul meseriei? Dragos­tea faţă de ea, fără îndoială. La mine nu ţine un tuns mai mult de zece, cincisprezece minute, deoarece tratez clientul cu maximă responsabilitate.”

Părăsim frizeria lui Remus cu gândul la perspectiva prestărilor-servicii din zona noastră. Un domeniu economic încă nebătătorit şi care ar putea să aducă mult folos întreprinzătorilor.

Buteniul se poate mândri cu un unicat: aici funcţionează singura frizerie pentru bărbaţi care a mai rămas pe toată Valea Crişului Alb. Înainte vreme existau frizerii în fiecare reşedinţă