Inovarea, considerată unul dintre elementele cheie în stimularea creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă, nu este punctul forte al economiei naţionale.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE) privind gradul de inovare în 190 de regiuni europene, ţara noastră înregistrează performanţe "modeste" în domeniu, activitatea specializată a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) fiind restrânsă, iar resursele alocate cercetării şi dezvoltării, limitate.
Dacă la nivel european se înregistrează discrepanţe majore privind gradul de dezvoltare dintre regiunile aceluiaşi stat, singura noastră excepţie o reprezintă regiunea Bucureşti-Ilfov unde inovarea este "moderată".
Conform cu rezultatele acestui studiu, bunăstarea naţională este direct proporţională cu gradul de inovare.
În timp ce România, Bulgaria, Croaţia, Polonia, Ungaria sau Grecia se numără printre statele cel mai puţin inovatoare, la polul opus se situează Elveţia, Germania şi ţările nordice. Performanţele acestora se datorează alocării unor resurse consistente atât de mediul privat, cât şi de cel public şi colaborării dintre acestea, dezvoltării unor activităţi cu caracter inovator de către IMM şi s-au materializat într-un număr mare de patente şi angajaţi în producţia high-tech şi servicii intensive în cunoaştere şi în comercializarea, pe scară mai largă, a produselor inovatoare, se arată în acelaşi raport.
La nivel naţonal, regiunile care includ capitalele sunt cele mai inovatoare, iar cele mai mari diferenţe între gradul de inovare dintre regiuni se regăsesc în Italia şi Spania şi se suprapun, la rândul lor, pe gradul de dezvoltare economică al unora dintre aceste regiuni.
Inovarea este şi unul dintre obiectivele strategiei "Europa 2020", targetul privind proporţia cheltuielilor pentru cercetare şi inovare asumat la nivel comunitar fiind de 3% din produs
