România pregăteşte de două ori mai mulţi marinari decât Anglia. "În România avem circa 1.500 de absolvenţi în fiecare an, în timp ce Anglia are circa 850", spune Ovidiu Cupşa, directorul general al centrului de perfecţionare a marinarilor, Ceronav.
Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, practic, România nu mai are flotă, iar tinerii absolvenţi trebuie să-şi găsească de muncă la diverse companii străine. În România există, aşadar, Universitatea Maritimă Civilă, Academia Navală Mircea cel Bătrân - ambele instituţii cu tradiţie, situate la Constanţa -, dar şi Colegiul Nautic Român, din Mogoşoaia. Cursanţii acestuia din urmă pot da examen, după doi ani de studiu, la Autoritatea Navală Română, pentru a obţine un brevet de navigator.
Cadeţii nu mai au de muncă
"Noi mai găsim de muncă, avem experienţă, dar cadeţii au o problemă. Toată lumea vrea oameni cu experienţă la bordul navei", spune un căpitan de vas. Această problemă este recunoscută şi de Ovidiu Cupşa. Armatorii preferă ca ofiţerii de la bord să provină din ţări cu experienţă în navigaţie. Nimeni nu va da, cel puţin deocamdată, comanda navei unui filipinez, în detrimentul unui german. Cu toate acestea, aceiaşi armatori preferă cadeţi din ţări precum Filipine sau India, care muncesc mai ieftin pe vas. Integraţi în Europa, românii au acum salarii puţin mai mici decât cei din Occident, dar mai mari decât colegii lor din Asia.
Efectul pozitiv
Pregătirea unui număr mare de marinari poate avea, în viitor, un efect pozitiv. "La nivelul flotei mondiale se constată un deficit de 20.000 de ofiţeri", spune Ovidiu Cupşa. Cadeţii de azi ar putea profita de acest deficit. În ţări precum Anglia, despre care aminteam mai sus, meseria aceasta nu mai este deosebit de ofertantă, pentru că salarii bune se pot obţine şi la uscat. În România însă, veniturile unui ofiţer de navă sunt, în continuare,
