Anul acesta s-au împlinit 115 ani de la naşterea unui ctitor al diabetologiei româneşti, acad. Ion Pavel, al cărui model de organizare a centrelor antidiabet a fost preluat în întreaga lume. Prof. dr. Gh. S. Băcanu ilustrează o serie din meritele deosebite ale acestei personalităţi şi importanţa sa pentru medicina românească în context internaţional.

Mă bucur de fiecare dată când am prilejul să mă refer la cel care a fost medicul, profesorul, cetăţeanul şi Omul Ion Pavel. Dar, de fiecare dată, am sentimentul că tot ceea ce scriu despre Ion Pavel nu poate să ilustreze decât foarte puţin din ceea ce a reprezentat pentru medicina românească. Datorită şi modestiei care l-a caracterizat, în mass-media, inclusiv după 1989, nu s-au făcut decât foarte puţine referiri la Ion Pavel, în ciuda personalităţii sale proeminente. Este meritul unuia din cei mai buni colaboratori ai săi, dr. Radu Pieptea, că a reuşit să coordoneze monografia „Ion Pavel – omul şi opera“ (Editura Omnia Film, Bucureşti, 1994; majoritatea datelor pe care le vom prezenta în continuare provin din această sursă), prefaţată de acad. Ştefan Milcu, cel care l-a cunoscut foarte bine pe Ion Pavel şi l-a apreciat la adevărata sa valoare. Astfel, acad. Şt. Milcu subliniază: „din iniţiativa şi capacitatea organizatorică a profesorului Pavel avem astăzi Şcoala de nutriţie în ţara noastră, Centrul antidiabetic din Bucureşti, Clinica de boli de nutriţie şi Centrul pentru combaterea obezităţii, în care a promovat un orizont original de activitate fiziopatologică şi profilactică“. De menţionat că, în monografia amintită, figurează şi articolul „La place de Ion Pavel dans l’histoire de la médicine“, scris de prof. dr. Jean Vague, membru al Academiei Naţionale Franceze de Medicină, care afirma, printre altele: „La place de Ion Pavel dans l’histoire de la médicine peut être envisagée sous trois angles, soi