Organizaţiile sindicale din învăţământul preuniversitar au pierdut un sfert din membri după ce cotizaţia lunară a devenit opţională. Chiar şi aşa, sumele care ajung în buzunarele sindicaliştilor se cifrează anual la milioane de euro.

Ani de zile după Revoluţie, salariaţii din învăţământ au plătit cotizaţii către sindicate. Anual se strângeau fonduri imense asupra cărora au existat suspiciuni că ar fi fost folosite în mod netransparent. Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a interzis această taxare lunară a profesorilor. Imediat, însă, după venirea la putere a Guvernului Ponta, printr-un ordin al şefului interimar de la Educaţie, Liviu Pop, profesorilor li s-au reţinut din nou cotizaţii dar de data asta direct de pe statele de plată. Însă doar după ce profesorii îşi dădeau acordul scris pentru această reţinere.

Bani mai puţini de cheltuit

La patru luni după ce plata cotizaţiei a devenit facultativă, 74.000 de profesori din mediul preuniversitar au decis să nu mai dea lunar bani la sindicate. Adică, mai mult de un sfert din totalul celor 286.000 de angajaţi în mediul preuniversitar. Ceea ce reprezintă un procent însemnat (25%) şi constituie o pierdere financiară consistentă pentru „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din învăţământ „Spiru Haret" şi Federaţia Educa-ţiei Naţionale.

Constantin Ciosu, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, crede că „prin introducerea plăţii facultative a cotizaţiei s-a făcut o actualizare a membrilor de sindicat, deoarece, de mulţi ani, unii profesori plăteau din inerţie. În acest moment mai avem 214.000 membri de sindicat plătitori de cotizaţie".

Valoarea acestei cotizaţii diferă de un sindicat la altul. „Fiecare sindicat are libertatea de a impune un cuantum. Avem un sindicat la Braşov care cere o sumă lunară fixă, 5 lei, altele au optat pentru 10