Ca să vedeţi de ce îşi merită România soarta, am să vă spun o poveste cu Bulă, crescută ca o bătătură în talpa uriaşelor structuri politice actuale.
Privită prin prisma acestei pungăşii nevolnice, vă veţi da seama cât de inutilă şi goală de sens devine orice fel de campanie electorală, aruncată în derizoriu gregar, grosolan şi incult.
Scriem de ani şi ani despre liderii partidelor, despre partide şi ideologii, despre programe de guvernare, despre evoluţia politicii româneşti, despre viitorul ei; filosofăm, analizăm, decelăm nuanţe iar oamenii depre care voi scrie azi ne râd şi cu curu'.
Personajele în cauză - deputatul "Bulă" de la Coloneşti-Olt şi primarul Vâlcov de la Slatina, prietenul său.
Dar, ca să fiu sincer, numele nici nu contează, oamenii mei fiind cele două chipuri ale lui Ianus, arhetip al politicianului autohton.
Cei doi olteni - şi câţi ca ei - au fost cadre de nădejde ale PDL până când barcazul a început să ia apă la încheieturi, iar vocaţia de şobolan politic i-a catapultat în barca PSD. În martie 2012, când a plecat din PDL, Vâlcov era primar la Slatina. În iunie s-a întors pe acelaşi scaun din partea PSD. Nicolae "Bulă" Stan s-a ales în 2008 deputat pedelist, iar în 2011 a plecat spre PSD via UNPR. Fusese preşedinte de CAP, apoi, aproape 20 de ani, primar la Coloneşti, sat care, în serviciul lui Bulă junior, a dat supraproducţie de vot la referendumul din 2012. Astfel, în timp ce la Bucureşti liderii USL şi PDL se porcăiau ca la uşa cortului despre cine şi cum a îngropat ţara, la talpă, oamenii rămâneau liniştiţi pe locurile lor.
Deodată, scandal, nenorocire, demenţă. Bulă e şuntat. Vine la tv şi declară că bunul său prieten, Vâlcov, i-a propus să cedeze locul de "candidat 2012" în schimbul sumei "modice" de 100.000 de euro. Bulă refuză. Vâlcov insistă. Bulă, pe poziţii. Final: Bulă este eliminat de pe listele de
