Statele membre se ceartă şi se-mpung. Iar victimă le cade chiar viitorul buget.

Hotelurile nu mai au de mult camere libere. Prezentările vorbitorilor şi programul sunt aproape gata. Politicienii îşi ascut armele cu argumente mincinoase şi strategii şantajiste. În războiul aprig declanşat de stabilirea bugetului UE pentru următorii şapte ani, liderii europeni vor juca murdar, foarte murdar.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care va conduce un summit extraordinar dedicat bugetului în zilele de 22 şi 23 noiembrie, i-a avertizat pe reprezentanţii naţionali că vor petrece „mai multe nopţi“ la Bruxelles. Cei care au mai trecut prin experienţa adoptării bugetului spun că, dacă actorii implicaţi ar cădea de acord din prima încercare, ar fi cu adevărat remarcabil. De data aceasta, miza este mult mai mare, din cauza crizei economice din zona euro: adâncirea într-un eventual impas nu ar face decât să alimenteze incertitudinea care a cuprins deja proiectul european.

Înverşunarea din jurul bugetului UE este disproporţionată raportată la însemnătatea sa reală. În final, acesta reprezintă doar 1% din PIB-ul Uniunii, sau 2% din cheltuielile publice ale statelor membre, iar suma care a stârnit cele mai multe dispute nu reprezintă decât o fracţie din buget. Şi totuşi, văzând lucrurile din altă perspectivă, în următorii şapte ani (durata „cadrului financiar multianual“), bătălia se va da pe nu mai puţin de un trilion de euro.

Pentru statele mai sărace din Europa Centrală şi de Est, transferurile nete de capital dinspre UE reprezintă un ajutor de bază, pentru unele dintre ele ajungând la 5% din PIB-ul naţional. Pentru ţările sudice cufundate în recesiune, în frunte cu Grecia şi Spania, ele sunt o chestiune de viaţă sau de moarte. Iar Italia, care a ajuns deja cel mai mare contributor net şi riscă să cadă într-o poziţie şi mai ingrată, nu r