Un grup independent de experţi din Marea Britanie a ajuns la concluzia că screeningul de rutină pentru cancer de sân reduce riscul de deces ca urmare a bolii, comparativ cu lipsa unui astfel de program, dar şi că produce supradiagnosticare, potrivit unei analize publicate săptămâna aceasta în revista The Lancet. Deşi detectarea cancerului de sân prin screening permite tratamentul precoce şi îmbunătăţeşte prognosticul pacientelor, există îngrijorăr Publicitate i în privinţa supradiagnosticării (identificarea unei tumori, tratată ulterior chirurgical şi adesea prin radioterapie şi medicaţie, care încă n-ar fi declanşat boala dacă ar fi rămas nedetectată). Grupul a realizat o metaanaliză a celor 11 studii randomizate controlate care au cercetat în ce măsură screeningul pentru cancerul de sân reduce numărul deceselor, comparativ cu lipsa demersului, şi au descoperit că femeile invitate pentru control au un risc relativ de deces mai mic cu 20%. În ciuda existenţei a doar trei studii randomizate pe tema supradiagnosticării, grupul a concluzionat că, din cele aproximativ 307.000 de femei cu vârsta de 50–52 de ani invitate anual să înceapă screeningul, puţin peste 1% vor fi supradiagnosticate cu cancer în următoarele două decenii. Punând cap la cap informaţiile obţinute, a rezultat că pentru cele 10.000 de femei de peste 50 de ani invitate la screening timp de două decenii, sunt descoperite 681 de cancere – dintre care 129 supradiagnosticate – şi vor fi prevenite 43 de morţi cauzate de cancerul de sân. Experţii avertizează însă că datele de mai sus dau o falsă impresie de acurateţe, subliniind nevoia unor cercetări suplimentare. Editorialul care însoţeşte analiza concluzionează că beneficiile screeningului depăşesc neajunsurile, dar că pacientele trebuie să aibă acces la aceste ultime dovezi, pentru a putea lua decizii informate cu privire la acest subiect.