Alegerile prezidenţiale din Statele Unite s-au încheiat, iar România are cu siguranţă câte ceva de învăţat din campania electorală a americanilor. Victoria lui Barack Obama demonstrează nu numai că intelectualii pot avea succes în politică, dar ne arată cum alegătorii pot vota şi raţional, în ciuda dificultăţilor pe care le impune criza economică globală. Mai mult decât atât, se pare că americanii au taxat „flip-flop-urile” (schimbările subite de poziţie ale) candidatului republican. Ca dovadă că într-o societate cu o cultură politică avansată, asemenea schimbări de poziţie au într-adevăr o importanţă deosebită. Deşi cursa se anunţa strânsă, victoria lui Obama a fost de altfel una detaşată, democratul depăşind cu mult pragul celor 270 de electori necesari pentru mandatul de 4 ani.
Tot ca urmare a culturii politice, americanii aleg, printre altele, şi în funcţie de CV-ul şi educaţia candidaţilor la prezidenţiale. Ambii candidaţi au absolvit Harvardul, cea mai bună universitate din lume. Ceea ce sigur că nu reprezintă o garanţie absolută pentru înzestrarea unui candidat, dar cu siguranţă probabilitatea ca individul respectiv să fie competent, raţional, calculat, decent creşte în mod semnificativ.
Americanii au ales, de asemenea, un preşedinte diplomat, care îi poate reprezenta onorabil peste graniţe. Un preşedinte diplomat, decent, dar în acelaşi timp carismatic şi hotărât în acţiunile sale. Fermitatea lui Obama s-a văzut nu doar atunci când a adoptat măsurile anti-criză, sau în tentativele de a reforma sistemul sanitar, dar şi în acţiunile care au dus la eliminarea lui Osama bin Laden – acţiuni pe plan extern care au contribuit din plin la asigurarea celui de-al doilea mandat.
Noi am văzut deja ce ne-a adus un preşedinte care a absolvit Universitatea din Moscova. Când va avea şi România un lider ca Barack Obama? Când va avea şi România un preşedint