Aparent, pe malurile Dunării, la Galaţi şi Brăila, pare să existe un trend de implementare a unor proiecte legate de peşte şi pescuit şi care s-ar constitui în tentative de relansare a unei ocupaţii tradiţionale în această zonă. De fapt, în cea mai mare parte, avem de-a face cu abordări festivaliere, de genul „Festivalului Scrumbiei", sau campanii de promovare precum celebra ofensivă propagandistică „Nicio masă fără peşte!", din anii '80.
Declinul pescuitului profesionist
La Dunăre şi Prut, pescuitul profesionist a intrat în declin în ultimul deceniu, din cauza incoerenţelor legislative şi a indeciziei cu care autorităţile au pus în practică armonizarea legislaţiei româneşti cu cea a UE. S-au dat războaie grele între asociaţiile de pescari profesionişti, în care miza era concesionarea zonelor de pescuit, pentru că o mare parte din peştele capturat era comercializat la negru.
Tot pe fondul unor astfel de dispute, Lacul Brateş, de 2.120 ha, care ar putea produce anual 2.000 de tone de peşte, este abandonat din anii 90. Deşi au fost specialişti care au depus proiecte la Ministerul Agriculturii pentru relansarea producţiei piscicole la Brateş, interferenţele politice au blocat orice astfel de iniţiative.
Un proiect unicat, în Lunca Prutului
După ce organizarea asociaţiilor de pescari profesionişti în Lunca Prutului a fost ratată din cauza unui lung şir de controverse, Camera Agricolă Galaţi a lansat implementarea proiectului „Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească Lunca Prutului Inferior". Valoarea totală a proiectului este de 133.435 lei, din care 119.700 lei reprezintă finanţarea din Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti. Cofinanţarea este alocată de la bugetul CJ Galaţi, care este partener la dezvoltarea p
