Doamna Mona Pivniceru este unul dintre cei patru ministri tehnocrati ai Guvernului Ponta, ultimul numit dintre acestia fiind Arafat. Sarcina ei este uriasa. Si nu si-o poate duce la indeplinire fara ca o puternica vointa politica sa se exercite si sa-i sustina demersurile. Mona Pivniceru trebuie sa scoata intreg sistemul de justitie din Romania din uriasul impas in care se zbate de atata vreme. Misiune imposibila? Dimpotriva. Dar este necesar, asa cum spuneam, nu numai de tenacitatea pe care acest demnitar a dovedit ca o are, ci si sustinerea in forta din partea unui guvern si a unei majoritati parlamentare.
Justitia din Romania este la pamant de multi ani. Si in loc ca lucrurile sa se indrepte, ele s-au complicat si mai mult sub regimul Traian Basescu. Este motivul pentru care, la acest capitol, continuam sa fim monitorizati. Faptul ca fostii sefi ai marilor parchete, dintre care unul mai este inca la conducere, au fost laudati in analizele Comisiei Europene reprezinta doar rezultatul unei dezinformari. Grosiere. De genul celei pe care a facut-o Monica Macovei si Traian Basescu atunci cand au vorbit de fraude de proportii catastrofale la referendumul pentru demiterea Presedintelui. Si oricum cele doua parchete, DIICOT si DNA, nu reprezinta decat o mica parte din ceea ce inseamna ansamblul justitiei din Romania. Si asta numai in masura in care continuam sa sustinem ca procurori ai statului sunt magistrati.
In ultimele iesiri publice, Mona Pivniceru a insistat asupra modului in care sunt incarcati magistratii. Au atat de multe dosare pe cap, incat nu pot judeca procesele cu celeritate. Iar procesele, indiferent de natura lor, civile, penale, comerciale, de dreptul familie, etc., daca dureaza, pana la o hotarare sau pana la o sentinta definitiva, ani si ani de zile nu fac decat sa-i traumatizeze pe cetateni. Ca sa nu mai discut de drama pe care o traiesc
