Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi". Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

"Cred că acesta este momentul potrivit să analizăm acordul existent şi să privim şi la câteva elemente ale viitorului acord. Aşa cum am discutat cu premierul şi cu guvernatorul BNR, am decis să avem un nou acord cu FMI pentru încă un an sau doi", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Ce ar presupune un nou acord cu FMI

Acordul de împrumut poate lua două forme: stand-by (cum a fost cel din 2009) și preventiv (cum este cel care se derulează în prezent și care a demarat în martie 2011).

Dacă va fi vorba de un acord stand-by, atunci România va utiliza sumele puse la dispoziție de Fond, care au costuri mult mai mici decât cele ale împrumuturilor la care statul are acces.

În schimb, un acord de de tip preventiv presupune că sumele sunt accesate de statul beneficiar doar în caz de extremă urgenţă, ţara având însă în permanenţă puși la dispoziţie banii de către Fondul Monetar Internaţional.

Și într-un caz, și în celălalt, statul respectiv se află sub asistenţa FMI, ceea ce înseamnă că beneficiază de coordonarea Fondului în materie de reforme structurale. Existenţa unui acord cu FMI este astfel şi o garanţie în ochii investitorilor că nu se produc derapaje şi climatul economic rămâne stabil.

Această garanţie permite țărilor care se află într-un acord cu Fondul şi celelalte instituţii înternaţionale să beneficieze de costuri mai mici la împrumuturi, considerându-se că riscul asociat statului respectiv este mai mic decât dacă s-ar afla în afara unui acord.

Actualul acord de ordin preventiv