Uneori, sondajele de audienţă sunt mai relevante decât comentariile editorialiştilor.
Ce contează pentru televiziuni: numărul sau profilul telespectatorilor? Câţi oameni se uită sau cine se uită? Dar pentru politicieni: moderatori-prieteni, care să le permită să se „spargă în figuri", sau colegii de studio, cărora să le „ia faţa"? Pentru că începe campania electorală, timp în care televiziunile vor fi luate cu asalt de candidaţi, analişti, părerişti şi purtători de vorbe, este indicat să cunoaştem care este publicul pe care se bazează televiziunile „formatoare de opinii". Uneori, cifrele (seci) din sondajele de audienţă sunt mai relevante decât comentariile „deştepte" ale editorialiştilor. Dacă sunt bine citite.
În primele nouă luni ale acestui an, audienţa medie a postului Antena 3, în prime time (orele 19.00 - 24.00), a fost de 319.000 de telespectatori pe minut, la nivel urban. Este a treia televiziune în sondajele de audienţă, după Pro TV şi Antena 1. Dintre aceştia, 32,6% au vârste de peste 65 de ani, iar 28,2%, vârste între 55 şi 64 de ani. Doar 3,45% sunt telespectatori între 18 şi 24 de ani. Persoanele mature (35 - 44 de ani) deţin o cotă de 9,7%, cea mai mică dintre canalele de ştiri concurente. Orăşenii cu studii superioare sunt în proporţie de 37,9%, al doilea procent după B1 TV.
Dar B1 TV, principalul concurent politic al Antenei 3, a avut o audienţă medie la nivel urban de 105.000 telespectatori (urban, prime time). Aproape 41% au studii superioare. B1 TV este postul cu cea mai mare pondere a intelectualilor. Dar are şi publicul cu cea mai ridicată vârstă. Astfel, 42,8% sunt persoane sărite de 65 de ani. Orăşenii din grupa de vârstă 55 - 64 de ani au o cotă de 21,9%, mai mică decât la Antena 3, Realitatea TV şi România TV. Publicul matur (35 - 44 de ani) este în proporţie de 13,3%, mai mare decât la celelalte canale de ştiri. Tinerii cu
