Toţi resping însă varianta bacşişului în cotă unică.
ANAT propune Ministerului Finanţelor tipărirea bacşişului pe nota de plată din restaurante, iniţiativă agreată de o parte dintre proprietarii localurilor, care cred că vor avea un control mai bun asupra veniturile restaurantului, şi respinsă de alţii, pe motiv că se va încărca factura clientului. „ANAT şi FAPT cer Ministerului Finanţelor legalizarea bacşişului în restaurante. Asta înseamnă că scot la alb şi bacşişul chelnerului, care astfel va fi declarat şi fiscalizat", a declarat Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi al Federaţiei Asociaţiilor Patronatelor din Turism (FAPT).
Cristian Iliescu, proprietarul clubului Times Pub, susţine că bacşişul nu se poate trece pe nota de plată deoarece „nu este cuantificabil”. „Un bacşiş mare se acordă pentru servicii bune, un bacşiş mic sau deloc înseamnă servicii proaste. Trecerea acestuia pe nota de plată strică însăşi motivaţia bacşişului. Clientul este singurul care poate decide dacă plăteşte sau nu acest bacşiş”, a spus antreprenorul.
Pe de altă parte, proprietarul unui alt club din Braşov susţine că „este o idee foarte bună, dar nivelul bacşişurilor va trebui să difere de la locaţie la alta”. „Dacă ai o locaţie premium, este normal ca bacşişul să fie mai mare, dacă nu ai una exclusivistă cred că este normal ca valoarea tipsurilor să fie mai mică”, a spus omul de afaceri braşovean, precizând că valoarea bacşişurilor ar trebui să fie „între 5 şi 10%, în funcţie de locaţie”
Potrivit celor care deţin business-uri în această zonă, nivelul bacşişului din restaurante a scăzut „dramatic" în ultimii ani, în primul rând din cauza reducerii cu 60-70% a vânzărilor, dar şi a faptului că cei care încă mai mănâncă în oraş le lasă chelnerilor mai puţini bani.
„Mă îndoiesc că oferirea unei compensaţii supl