Partidele s-au orientat în desemnarea candidaturilor la alegerile parlamentare din decembrie în primul rând către persoane care au în cont sute de mii de euro, averea lor fiind demonstrată şi de casele sau terenurile în proprietate sau de partipaţiile pe care le deţin în companii - ceea ce înseamnă că bogăţia este un criteriu esenţial în funcţie de care candidaţii sunt numiţi pe listele principalelor fomaţiuni politice - USL (Uniuniea Social-Liberală) şi ARD (Alianţa România Dreaptă).
Deşi legea limitează cheltuielile de campanie (350 de salarii minime brute pe ţară pentru un candidat la un fotoliu de deputat - 54.000 de euro - şi 500 de salarii minime brute un candidat la Senat), partidele aruncă în arenă sume cum mult mai mari şi asta se vede în campaniile electorale după banerele şi afişele amplasate în locaţii care costă zeci de mii de euro.
Cum fac partidele "rost" de aceşti bani? Examinare prin sondaj a listelor cu cei aproape 1.000 de candidaţi înscrişi pe principalele alianţe, ARD şi USL arată că cei înscrişi în cursă sunt oameni foarte bogaţi şi de aici întrebarea: este bogăţia un criteriu în selecţia candidaţilor?
Majoritatea candidaţilor din listele examinate de ZF deţin două - trei terenuri, mai multe locuinţe, conturi în bănci, dar sunt şi cazuri în care ei au în proprietate 12 terenuri sau conturi de zeci de milioane de euro.
Acesta este şi cazul lui Sorin Teju, candidat din partea PNL la alegerile parlamentare în Prahova, care deţine 12 terenuri, dintre care 11 intravilane, cele mai multe dobândite prin cumpărare, un apartament, o casă, două spaţii comerciale sau bijuterii de 15.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere. El este membru în PNL de câteva săptămâni şi a primit derogare de la conducerea PNL pentru a putea să candideze. Sorin Teju are 47 de ani şi, conform documentelor depuse la Biroul Electoral Judeţean Pr
