Echipa lui Laurenţiu Reghecampf a câştigat cu 2-1 în Norvegia, pe terenul lui Molde, şi doar o „catastrofă” o mai opreşte din drumul spre primăvara europeană
La 0 grade, cu un sistem nou şi în faţa unei echipe care domină Norvegia de doi ani nu puţini spuneau că Steaua se va împiedica în faţa lui Molde. Numai că fotbalul n-are legătură, de cele mai multe ori, cu temperatura, dar are totul de-a face cu „sămânţa” din care sunt crescuţi jucătorii. Până una-alta, norvegienii au organizare, disciplină, alonjă, dar cu tehnica, cu „mingicăreala”, te naşti sau nu.
Cu mai mulţi fotbalişti în echipă decât prieteni cu fotbaliştii, Reghecampf şi-a permis să inoveze cu acest sistem 3-4-3, care prinde aripi în Italia în ultima vreme, dar care nu e o noutate nici pe plaiurile noastre. Îl folosea Răzvan Lucescu la Rapid, într-o perioadă în care giuleştenii îşi făceau un nume în Europa, nume pe care s-a aşezat praful de ceva vreme.
„Benzile” au funcţionat perfect
Până la urmă, în acest sistem se spune că cei mai importanţi sunt mijlocaşii de bandă, care trebuie să alerge până-şi dau suflul 90 de minute. Planul tactic a ieşit atât de bine în prima repriză că tocmai „aripile”, adică Alex Chipciu şi Latovlevici, au adus Steaua în avantaj la pauză. Şeptarul Stelei a primit o minge de la Tănase, a întors un adversar şi a şutat sec pentru 1-0 de la 15 metri. Pentru ca Latovlevici, intrat în teren în locul accidentatului Pârvulescu, să găsească plasa cu un şut năpraznic, de la 11 metri. Pasa i-a venit tot de la Tănase, semn că Dodel a înţeles ceva din criticile din ultima vreme.
Molde s-a trezit după pauză
În repriza a doua, norvegienii au servit o altă „mâncare de peşte”. Solsjkaer a schimbat doi jucători de-ai lor, dar golul a venit de la un nigerian, Chima, care a tras din colţul careului pe lung, în plasa laterală, acolo unde portarilor le e greu să a
