Creștinii ortodocși îi sărbătoresc joi, 8 octombrie, pe Sfinții Îngeri, în frunte cu căpeteniile lor, Arhanghelii Mihail și Gavriil. Conform Sfintei Tradiții, aceștia sunt împărțiți în nouă cete îngerești. Creați înainte de om, îngerii nu au trup material ca oamenii, fiind duhuri.
Din rapoartele Direcţiei Pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea bazelor de Date rezultă că peste 1.300.000 de români își sărbătoresc ziua numelui în această dată. Dintre aceștia, 586.000 sunt femei şi 735.000 sunt bărbaţi.
Aceleași statistici arată că majoritatea femeilor, respectiv 353.599 poartă numele Mihaela, iar alte 222.499, Gabriela. Dintre bărbaţi, 362.891 se numesc Mihai şi 244.595 Gabriel.
Originea sărbătorii
Rădăcinile acestei sărbători ne trimit în secolul al V-lea când se prăznuia sfințirea unei biserici din Constantinopol, închinate în cinstea Arhanghelului Mihail. Pe parcurs, la sărbătoare a fost adăugat și Arhanghelul Gavriil pentru ca, în final, sărbătoarea să se extindă la toți îngerii.
Ambii Arhangheli, și Mihail, și Gavriil, sunt prezenți în Sfânta Scriptură. Cuvântul „arhanghel” provine din limba greacă şi înseamnă „mai mare între îngeri”. În total, există șapte arhangheli: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil și Varahiil. O notorietate mai mare au primii doi, care apar în dese rânduri în Sfânta Scriptură.
Arhanghelul Mihail, reprezentat în iconografie cu o sabie de foc, are rolul de a păzi legea lui Dumnezeu. De altfel, Mihail se traduce prin „puterea lui Dumnezeu”. Arhanghelul Mihail apare la căderea primilor îngeri, însoțește poporul ales prin pustiu, aduce cele zece pedepse asupra egiptenilor.
Iconografia redă și în cazul Arhanghelului Gavriil menirea sa, fiind reprezentat cu un crin. Acesta este arhanghelul bunei vestiri, anunțând nașterea Maicii Domnului, a Sfântului Ioan Botezătorul, dar și a lui Hr
