- Cultural - nr. 218 / 8 Noiembrie, 2012 "Sunt flori peste tot, pentru cine vrea sa le vada”, spunea pictorul francez Henri Matisse, iar PierreAuguste Renoir, in ultima parte a secolului al XIX-lea, a facut din flori tema preferata in tablourile sale, pictand mai ales trandafiri si crizanteme, dar si flori de primavara, castigandu-si prin ele un loc privilegiat in galeriile franceze ale vremii si un loc de cinste in istoria artei. Si la noi, pictori importanti, de la Ion Andreescu ("Camp cu flori”, "Ghiocei”) la Stefan Luchian ("Anemone”, "Cascada tacuta a culorilor”, "Scara cu flori”, "Dumitrita”, "Paralute”, "Garoafe”, "Flori de tufanica,” "Trandafiri”, "Maci”, "Albastrele”), au acordat un loc important in arta lor si florilor, dandu-le viata si stralucire in lucrari intrate in marea galerie a picturii romanesti. In plin elan postmodernist, alegerea florilor ca tema picturala ar putea parea unora vetusta, depasita, epuizata prin abuzul de uz. Si, cu toate acestea, autori de calibre diferite si din generatii diferite continua sa se aventureze in teritoriile florilor, aducandu-le pe panza. Intre ei, Cornelia Jinga Hetrea, si-a facut din flori teritoriul preferat, pana la a spune ca orice ar picta, tot flori ii ies. Dupa cautari de aproape doua decenii, a reusit sa se impuna prin florile sale, in diverse registre stilistice si cromatice. Dupa seria de "Floarea soarelui”, dupa "Floarea din fereastra”, Cornelia Jinga Hetrea vine la galeria "Deisis” de la Palatul Culturii, din Targu-Mures, cu "Brate de flori”, generic sub care expune o selectie din florile pictate in ultima vreme. Florile ei de acum sunt ierarhizate la trei nivele: primul e cel al florilor in mediul lor, teluric, in grupuri reasezate sfidand ordinea si logica realului, pentru a compune, intr-o voluptate cromatica, universuri florale in armonii emotionale. Apoi, un alt set de lucrari, ridica florile la i