Preotul prof. univ. dr. Gheorghe Popa, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, ne împărtăşeşte opinii şi informaţii legate de cultura religioasă a Moldovei, considerată zona centrală a creştinismului românesc. Chiar prin tradiţia alegerii patriarhului. Cum s-a văzut şi la ultima succesiune, a fi mitropolit al Moldovei şi al Bucovinei e un ascendent serios. Cât de vechi este învăţământul superior teologic în capitala Moldovei?

Facultatea de Teologie este cofondatoare a Universităţii din Iaşi, cea mai veche universitate din România. Au fost trei facultăţi care au fondat instituţia noastră: teologie, drept şi filozofie. În 1860, când era Kogălniceanu prim-ministru şi domn Alexandru Ioan Cuza, a existat şi o patra facultate - facultatea de medicină, însă ea a început mai târziu. Primul preşedinte al Senatului Universităţii a fost un episcop - Filaret Scriban. A fost şi rector al Universităţii.

Din vremea lui Ştefan cel Mare

Ce pregătire aveau preoţii care slujeau înaintea fondării facultăţii?

Existau şcoli pentru preoţi şi înainte de înfiinţarea Facultăţii de Teologie. Academia Mihăileană, spre exemplu, fondată în 1834. Apoi Seminarul lui Veniamin Costache care fiinţa din 1803. Înainte de 1800 avem Academia lui Vasile Lupu. Înainte încă, aveam Academia de la Suceava unde au venit profesori greci, precum Grigore Ţamblac.

Să ne imaginăm cotidianul în vremea lui Ştefan cel Mare - epoca de aur a ţinutului. Cotidianul spiritual, religios. Cum l-aţi descrie?

Din punct de vedere religios şi spiritual, Moldova făcea parte atunci dintr-un orizont clar marcat de cultura Bizanţului. După căderea Constantinopolului, foarte mulţi oameni de cultură şi intelectuali bizantini s-au retras în celelalte ţări ortodoxe. Au venit şi în Moldova. Era o cultură şi o spiritualitate atunci fără frontiere. Nu erau graniţe, era o cultură care se transm