Patru scafandri experimentaţi au stat timp de patru zile într-o cameră hiperbarică, la o presiune echivalentă cu cea de la 120 de metri adâncime. Exerciţiul de scufundare simulată a fost executat în Laboratorul Hiperbar de la sediul Centrului de Scafandri.
În tot acest timp, scufundătorii au respirat un amestec gazos ce conţine heliu, la o presiune de 12 ori mai mare decât cea de la suprafaţă. Depresurizarea lor se face treptat şi durează o oră pentru fiecare metru adâncime, pentru a evita embolismele.
Scafandrii de mare adâncime execută lucrări subacvatice, precum sudura, controlul structurilor scufundate, lucrări mecanice, misiuni de control al epavelor eşuate sau umanitare. De obicei acestea au loc la adâncimi mai mari de 60 de metri, prin urmare, ei sunt nevoiţi să suporte constant presiuni cu mult mai mari decât cea atmosferică.
În funcţie de adâncimile la care lucrează, scafandrii capătă brevete specifice. În urma unui exerciţiu din anul 1984, în România s-a realizat simularea unei scufundări la adâncimea de 501 metri. Atunci, scafandrii au demonstrat că pot trăi la o presiune de 50 de ori mai mare decât cea de la suprafaţă şi să respire un amestec gazos ce conţine mai puţin de 1% oxigen.
Patru scafandri experimentaţi au stat timp de patru zile într-o cameră hiperbarică, la o presiune echivalentă cu cea de la 120 de metri adâncime. Exerciţiul de scufundare simulată a fost executat în Laboratorul Hiperbar de la sediul Centrului de Scafandri.
În tot acest timp, scufundătorii au respirat un amestec gazos ce conţine heliu, la o presiune de 12 ori mai mare decât cea de la suprafaţă. Depresurizarea lor se face treptat şi durează o oră pentru fiecare metru adâncime, pentru a evita embolismele.
Scafandrii de mare adâncime execută lucrări subacvatice, precum sudura, controlul structurilor scufundate, lucrări mecanice, misiuni de
