În mod cert, începutul de stagiune muzicală a oferit şi oferă în continuare bucureş tenilor o mare varietate de evenimente, unele care depăşesc zona momentelor conjuncturale, a celor care se rânduiesc în şirul concertelor cotidiene mai mult sau mai puţin obişnuite.
Un asemenea moment a fost recitalul pianistului Andrei Vieru, o audiţieconcert susţinută în cadrul programelor oferite la sediul său de Banca Naţională. Alcătuirea recitalului, realizarea acestuia, acreditează o dată în plus faptul că artistul este un gânditor ce se apleacă cu deplin temei asupra valorilor artei muzicale. De la Bach la Wagner şi Liszt, de la Schubert la Brahms, Vieru este capabil a defini un arc al unei consistente deveniri spirituale. Acesta este aspectul în baza căruia se constituie actul de cultură ce înglobează inclusiv cultura sunetului. Pe această relaţie, realizarea celei de a şasea Partite de Bach, pe de-o parte, şi, pe de alta, Moartea Isoldei de Wagner, în transcripţia lui Liszt, devin exemplare. Comentariul său asupra marilor momente ale muzicii este unul puternic personalizat, devine captivant. Nu am în vedere spectaculozitatea jocului pianistic – aspect muzicalmente subsumat – ci, evident, încărcătura spirituală cu care este învestit demersul artistic. Nu de azi, nu de ieri, ciclul evenimentelor incluse sub genericul Zilele Culturale ale B.N.R. acreditează consistenţa unui act de responsabilitate naţională.
„Arta, frumuseţea şi dragostea nu au vârstă”, ne convinge minunatul artist liric, soprana Marina Krilovici, pe parcursul unui cuprinzător recital susţinut pe scena cea mare a Operei bucureştene. Lieduri din repertoriul german romantic, chanson-uri franceze de secol XIX, canţonete italiene, cântece spaniole şi greceşti, intonaţii româneşti de romanţă, arii celebre din repertoriul francez, totul constituie lumea cea mare a artei lirice aşa cum ne-o
