Bibliografia esteticianului, istoricului literar şi comparatistului Liviu Rusu (1901–1985) continuă să se întregească prin descoperirea şi publicarea literaturii sale epistolare, atât de preţioasă prin informaţiile şi precizările de ordin biografic, cât şi prin cele de natură politică, filosofică şi jurnalistică.

Liviu Rusu era, aşa cum rezultă din epistolele publicate până acum, un intelectual de o corectitudine desăvârşită, avea un caracter integru şi nu ezita să-şi exprime opiniile şi convingerile sale, indiferent de reacţiile pe care le provocau intervenţiile sale.

Orice manifestare a istoricului literar Liviu Rusu în presa literară şi culturală din perioada interbelică şi apoi, în cea postbelică, devenea un eveniment care stimula atitudini şi, uneori, polemici.

Profesorul Liviu Rusu acumulase, prin lecturi bogate şi diverse, în timp, o foarte temeinică informaţie filosofică, estetică, literară, culturală şi politică pe care o folosea cu o anume distincţie, ori de câte ori era nevoie de o nouă argumentare sau de o clarificare definitivă.

Remarcabile, sub unele aspecte, sunt şi cele patru epistole trimise istoricului şi criticului literar Dumitru Micu (1928), unul dintre cei mai pasionaţi exegeţi ai fenomenului literar şi cultural transilvănean.

Însemnările şi destăinuirile lui Liviu Rusu se constituie, de fapt, în evocarea unor vremuri, greu de imaginat azi, pe care cărturarul le-a traversat cu răbdare şi cu o exasperantă durere provocată de nedreptăţile şi abuzurile la care au fost supuşi omul şi opera.

*

Cluj, 23 sept[embrie] [1]971 Str[ada] N. Iorga, nr. 32 Tel[efon] 21075

Iubite domnule Micu,

Am lipsit câtva timp din Cluj şi deci scrisoarea d[umi]tale am primit-o cu întârziere. Din capul locului trebuie să-ţi spun că vreau din toată inima să te ajut să-ţi treci docenţa cât mai r