Matei Suciu a fost desemnat cel mai bun designer de mobilă la BIFE 2012, târgul de profil care s-a desfăşurat în această toamnă la Romexpo.
Tatăl său este sculptorul constănţean Daniil Suciu, iar mama sa, Cornelia, este pictoriţă. Matei Suciu a crescut printre lucrările de „La ateliere", zona liberă situată pe malul mării, unde funcţionează Uniunea Artiştilor Plastici din Constanţa. Şi-a dorit să sculpteze precum tatăl său, însă ceva mai mult, mai modern. Aşa că a devenit designer industrial, specializat pe mobilier - domeniu în care avangardismul lui nu s-a potrivit pieţei în anii de început. Pentru a-şi urma visul, a rezistat curentului de a lucra pe bani frumoşi în publicitate. Acum creează mobilier pentru copii, clienţii pe care îi consideră cei mai nedreptăţiţi atunci când vine vorba despre libertatea de a alege.
Weekend Adevărul: Ai fost „copil de trupă" al Uniunii Artiştilor Plastici din Constanţa. Cum ţi-ai modelat propriul drum în artă?
Matei Suciu: Practic, am crescut în curtea lor. „La ateliere" este ce se cheamă astăzi Atelierele de Creaţie ale Uniunii Artiştilor Plastici din Constanţa. O curte mare, frumoasă, decorată din plin cu tot felul de lucrări, sculptură în mare parte. Printre artiştii care îşi aveau atelierele acolo era şi tatăl meu, Daniil, şi naşul meu, Wilhelm (Wili) Demeter, creatorul Obeliscului din Costineşti. Erau toţi o mare familie: pictori, ceramişti, graficieni. În anii '80, spaţiul acela era „zona liberă", un loc cu vibraţii foarte puternice. În 1989 a venit timpul să dau la liceu. Cum la Constanţa nu exista un liceu de artă, am intrat cu greu la „6", Liceul „Traian" de astăzi. Stăteam destul de prost la capitolul matematică-fizică. Şansa mi-a surâs însă după un an, când la Revoluţie s-a înfiinţat Liceul de Artă. Am dat din nou treapta întâi şi am intrat. Am ales secţia Sculptură, bineînţeles. E o poveste haioasă acol
