Europa, care dorea victoria preşedintelui în exerciţiu, se bucură de continuitatea puterii la Casa Albă, dar îşi pune tot felul de întrebări cu privire la schimbările de politică pe care le va face Barack Obama.

Un suspin de uşurare şi încrucişare a degetelor pentru viitor. Europenii, care nu ar fi susţinut decât în proporţie de 1 la 10 candidatura lui Mitt Romney, potrivit institutului britanic YouGov, au salutat imediat victoria lui Barack Obama. După un prim mandat considerat sub aşteptări, unii sunt îngrijoraţi pentru ce va urma: potrivit legii, o a doua preşedinţie americană este adesea mai intervenţionistă în politica externă, se arată într-o analiză publicată de Rador.

În numele UE – ea însăşi aproape ignorată în cursa pentru Casa Albă – preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, şi şeful Comisiei, José Manuel Barroso, «l-au felicitat» pe învingător şi au salutat continuarea unei cooperări stabilite. Ca pentru a merge dincolo de aşteptările preşedintelui reales, ei au convenit asupra necesităţii consolidării legăturilor transatlantice, «în materie de securitate şi economie, îndeosebi».

Înfrângerea candidatului Romney îi scuteşte pe partenerii SUA de un salt în necunoscut şi, în viitorul imediat, de vidul de putere pe care îl implică orice alternanţă la Washington. Când Siria arde, când Iranul ameninţă şi când Israelul se pregăteşte să-şi reînnoiască Parlamentul (Knesset), «avem nevoie de un patron cu normă întreagă la Casa Albă», insistă un diplomat de rang înalt. O continuitate sigură nu exclude însă schimbarea. La apropierea scadenţei, Europa ar trebui să piardă doi interlocutori solizi din Administraţia democrată, pe secretarul de Stat Hillary Clinton şi pe colegul ei de la Trezorerie, Tim Geithner. Amândoi şi-au anunţat plecarea.

Odată aşternut praful peste campania electorală şi imediat ce înlocuitorii vor fi numiţi, se va desch