Schimbarea climei, care a cauzat o lungă secetă cu efecte catastrofale, a fost fatală civilizaţiei maya, afirmă autorii unui studiu publicat joi în Statele Unite, care confirmă astfel o ipoteză până acum controversată.
"Splendoarea şi prăbuşirea imperiului maya reprezintă exemplul însuşi al unei civilizaţii sofisticate care a fost incapabilă să se adapteze la schimbarea climatică", subliniază James Baldini, de la Departamentul de Ştiinţe ale Pământului din cadrul universităţii britanice Durham, unul dintre principalii autori ai acestui studiu, publicat în revista americană Science.
"Perioade cu pluviozitate excepţională (450 - 660 e.n.) au crescut mai întâi productivitatea sistemelor agricole maya, antrenând o puternică expansiune a populaţiei şi o supraexploatare a resurselor", a adăugat acelaşi cercetător.
Apoi, clima a devenit din ce în ce mai secetoasă, provocând o epuizare a resurselor, o destabilizare a sistemului politic şi apariţia războaielor, afirmă James Baldini. "După ani de privaţiuni, o secetă, care a durat aproape un secol, din 1020 e.n. până în 1100 e.n., a pecetluit definitiv destinul civilizaţiei maya", a adăugat el.
Rolul jucat de schimbarea climei în dispariţia civilizaţiei clasice maya a fost deja evidenţiat, însă această teorie a rămas până acum controversată, din cauza incertitudinilor referitoare la precedentele date climaterice.
Pentru noul studiu, oamenii de ştiinţă au reuşit să reconstituie perioadele de ploaie şi de secetă pe parcursul ultimilor 2.000 de ani în regiunea în care trăia populaţia maya, între Mexic, Belize, Guatemala şi Honduras.
Pentru a realiza acest lucru, ei au analizat compoziţia chimică a stalagmitelor din peştera Yok Balum din Belize, situată la 1,5 kilometri de situl maya din Uxbenka şi apropiată de marile centre maya.
Întrucât populaţia maya repertoriza cu meticulozitate
