Leon este un oraş situat în foarte cunoscuta provincie Castilla y Leon, undeva, la aproximativ 300 de kilometri de Madrid, într-o zonăa Spaniei care nu aduce aminte aproape deloc de alte colţuri ale ţării. Poziţionarea sa stranie, aproape de nord şi, totuşi, încă departe de nord, aproape de munţi şi, totuşi, la suficientă distanţăde aceştia, face din Leon un loc al liniştii şi al după-amiezilor ploioase, mai ales în mijlocul toamnei, în plin anotimp domesticit de realităţi.

Turiştii aleg să-şi petreacătimpul mai ales în centrul vechi, unde străduţele înguste au răbdare să găzduiască fiecare pas al nostru, unde uşile de lemn ale clădirilor înnobilează atmosfera oricum foarte primitoare, unde restaurantele mici atrag privirile curioşilor. Poate că sună banal, poate am mai spus asta şi despre alte locuri ale lumii, dar nu măpot abţine, vreau să zic căla Leon viaţa poate fi văzutăşi din alt unghi, acolo, în timpul unei plimbări de la Catedrală în Piaţa Mare (numită în spaniolă Plaza Mayor) se poate face o radiografie impresionantăa contemporaneităţii şi a sentimentelor. Când plouă– şi în cotombrie plouă mult – pe piatra cubică de pe jos, din centru, se alunecă puţin. Paşii devin, astfel, mai mici, mai chibzuiţi, oamenii sunt mai atenţi, umbrelele se înghesuie aparent egoist în drum spre vreun autobuz sau spre vreo adresă.

În partea cealaltă a oraşului, mai puţin băgată în seamă de cei care vin în scop turistic, blocuri multe, dar şi piaţete îngrijite, cu bănci de lemn, pe care pare că nu a mai stat de multă vreme cineva. Frunzele proaspăt doborâte de toamnă invită la tandreţe, vântul înţepător al unui anotimp extrem de hotărât umple fără  ezitare peisajul. Şi, totuşi, nu vorbim despre o localitate mare. Aproape toate autobuzele trec, mai devreme sau mai târziu, prin staţia principală din Piaţa Santo Domingo, iar hărţile nu sunt întotdeauna pregătite