Soarta programului european de schimb de studenţi, de care au beneficiat şi zeci de mii de tineri români, depinde de alocările bugetare la nivelul Uniunii Europene din următorii ani.

Programul de schimb de studenţi Erasmus, cel mai mare de acest fel din lume, este una din poveştile de succes ale Uniunii Europene, iar 2012 trebuia să fie prima sa mare aniversare, 25 de ani de la crearea sa, în 1987. Ar putea fi, în schimb, un simbol pentru sacrificiile făcute în numele austerităţii. Soarta Erasmus se joacă în aceste zile, cu cifrele pe masă.

Presa europeană punea titluri alarmiste zilele trecute. „Uniunea Europeană nu mai are fonduri pentru bursele Erasmus", a relatat, de exemplu, cotidianul spaniol „La Vanguardia". Publicaţia cu sediul în Barcelona notează că oficialii Comisiei Europene „au apărat cauza simbolică a programului Erasmus în lupta cu capitalele europene şi cu membrii Parlamentului European, atrăgând atenţia în legătură cu problemele generate de reducerile bugetare trecute sau viitoare, mai ales în state cu probleme economice precum Spania, state ale căror universităţi ocupă primele locuri din punctul de vedere al studenţilor care beneficiază de burse europene".

Peste 200 de milioane de euro mai sunt necesari pentru ca „Programele de învăţare pe tot parcursul vieţii" (din care Erasmus reprezintă aproape jumătate) să meargă până la sfârşitul anului aşa cum au fost proiectate. Suma încă lipseşte din bugetul UE, Executivul de la Bruxelles cerând oficial la sfârşitul lunii trecute celor 27 de state membre să o acopere.

Ziarul polonez „Dziennik Gazeta Prawna", care citează surse apropiate de comisarul pentru Buget, Janusz Lewandowski, susţine însă că statele membre UE probabil nu vor oferi fonduri suplimentare, dat fiind că problemele cu care se confruntă programele sociale europene sunt cauzate de măsurile de austeritate care anul acest