* Valentin Popa a scris-o în anii '80, dar este la fel de actuală şi acum, după 20 de ani

Joi după-amiază, la Muzeul Brăilei a fost lansat volumul de povestiri "Papagalul şi revoluţia" al lect. univ. dr. Valentin Popa, un debut întârziat, după cum a remarcat prof. Viorel Coman. Cele 11 povestiri, deşi au fost scrise în anii '80, au o prospeţime surprinzătoare. "În mod normal, aceste povestiri ar fi trebuit să fie prăfuite, dar ele sunt proaspete, şlefuite. Este o carte ce poate fi studiu de caz, pentru că este scrisă atunci, publicată acum, iar textele au o prospeţime surprinzătoare. Dintre cele 11 povestiri, două pot fi considerate capodopere ale literaturii române, prima, «Papagalul şi revoluţia» şi ultima, «Plutind în derivă». Sunt texte scrise cu îndârjire. Anii '80 aveau un cod anume literar, un cod subversiv, care făcea ca textele să aibă două feţe. Aceste texte conservă timpul de atunci, sunt mărturia unei conştiinţe, a unui timp şi a unui loc, sunt parabole ale unei realităţi pe care acum o privim cu detaşare. Se simte în povestiri omul din Vrancea, care are amprentă mioritică, o supunere la destin, viaţa este ca un bocanc care-l roade şi în loc să arunce bocancul secretă peste el această proză excepţională", a apreciat prof. Viorel Coman. Remarcabil în cele 11 povestiri este faptul că atmosfera de fond a societăţii descrise practic nu s-a schimbat cu nimic după 20 de ani şi de aici senzaţia de prospeţime. "Am remarcat acuitatea cu care ştie să pătrundă în sufletul personajelor, faptul că e un fin psiholog. De asemenea, sondarea socialului, găsirea unor semnificaţii ale lumii în care personajul trebuie să trăiască. Sunt povestiri despre mizeria cotidianului, dar ultima este excepţională pentru că reuşeşte să surprindă metarealitatea Mântuitorului", a spus prof. Constantin Gherghinoiu.

Aprecieri la adresa volumului au mai făcut moder