Se presupune că are diverse forme şi mărimi, unii spun că ar fi acoperit cu păr, alţii că are plăci cornoase, asemenea crocodililor. Prima dată a fost văzut în 1821, în zona Lacului Bathrust South din New South Walles şi s-a afirmat că ciudata apariţie ar avea capul unui buldog”. Sursa: ARHIVA PERSONALĂ

Acest monstru există în legendele aborigenilor, cuvântul “bunyip” definindu-l şi însemnând spirit. Se spune că este vorba despre o creatură care trăieşte în mlaştini, râuri şi lacuri. Se mai spune, de asemenea, că “animalul” nu este prietenos, că atacă oamenii, devorându-i de fiecare dată când aceştia se găsesc pe teritoriul lor. Nimeni nu a văzut până acum un “spirit”, iar cei care au văzut nu au mai apucat să povestească şi altora.

Doar în nopţile întunecate se aude strigătul cumplit pe care-l scoate monstrul atunci când iese la vânătoare. Mai există păreri conform cărora “Bunyip are corp de cal, înotătoare şi uneori canini lungi şi puternici, asemănători cu ai unei morse”. Unii cercetători au luat în considerare toate poveştile localnicilor şi au încercat crearea unei “imagini standard” a monstrului australian: trăieşte în lacurile cu apă dulce, cu cap asemenea unui câine şi corpul acoperit cu o blană lungă şi lăţoasă.

Blană asemenea câinilor

În 1847, un cioban care îşi căuta vacile rătăcite printr-o mlaştină situată între râurile New Lachlan şi Murrumbidgee s-ar fi…întâlnit cu monstrul. Ciobanul a descris animalul ca fiind “de mărimea unui viţel de 6 luni, acoperit cu păr negru. Gâtul lung era acoperit cu o coamă deasă şi avea urechile lungi şi ascuţite, gura fiind prevăzută cu doi canini ascuţiţi”.

În 1872, ziarul “Waga Waga Advertise” publica un articol despre “o apariţie ciudată din laguna Midgeton, tot în New South Walles, pe jumătate atât de lung ca un câine de vânătoare, părul pe toată suprafaţa corpului era negru-tăciune şi lucios.