De ce unele ţări sunt mai democratice, iar altele înclină spre autoritarism? Aţi recunoscut, desigur, una dintre întrebările cruciale ale ştiinţelor politice contemporane. Răs punsurile sunt variate. Unele trimit spre "cultura politică" a unei populaţii. Altele, spre împrejurări externe (cum ar fi statutul de colonie) ori extreme (precum războaiele). Frecvent este şi apelul la economie (este nevoie de depăşirea unui anumit prag al prosperităţii pentru ca democraţia să se stabilizeze).
Astăzi am să prezint o teorie extrem de nouă şi, ca atare, foarte puţin cunoscută. Una care are însă implicaţii majore. Conform acesteia, starea democraţiei într-o societate dată este în relaţie directă cu incidenţa şi virulenţa bolilor infecţioase.
Teoria a fost propusă de mai mulţi cercetători, printre care Randy Thorn hill de la Universitatea din New Mexico. Aceştia au sistematizat o observaţie pe care, sunt sigur, au făcut-o mulţi înaintea lor - anume că ţările cu un regim politic despotic sunt, de regulă, mizerabile.
De ce ar fi astfel? Conform lui Thornhill, oamenii au o înclinaţie naturală către evitarea paraziţilor şi a patogenilor. Acest lucru este probabil, pentru că o populaţie lipsită de orice interes faţă de chestiunea contagiunii ar fi dispărut, cu siguranţă, rapid de pe faţa Pământului. Prin urmare, orice populaţie dezvoltă anumite precauţii, comportamente de evitare a contactului cu potenţial de îmbolnăvire. Iar biologii ştiu de mult timp că unele boli infecţioase sau parazitare au incidenţe diferite în populaţii diferite. Motivele sunt nume roase şi nu are rost să le enumerăm acum. Fapt este că bolile şi infecţiile sunt răspândite inegal, în istorie şi pe mapamond. Spre exemplu, o boală infecţioasă precum tuberculoza.
Partea interesantă acum urmează. Thornhill a pus în relaţie incidenţa acestor boli cu atitudinile sociale şi politice ale difer
