Doi români din trei vor capitalism!” Acesta era titlul cu care Capital deschidea ediţia cu numărul 1, din decembrie 1992. În cele 1.000 de numere publicate până azi, Capital a încercat să rămână fidel misiunii de început: să-i ajute pe români să înţeleagă şi să folosească mecanismele economiei de piaţă, să sprijine dezvoltarea economiei pe bazele capitalismului adevărat, semnalând şi acele lucruri care îi subminează fundamentele sănătoase.

În anii tulburi de început, Capital a fost deschizător de drumuri. Într-o perioadă în care piaţa valutară era „liberă“ doar la colţul străzii, în care înfloreau schemele piramidale sau cuponiada şi în care bursa funcţiona doar o zi pe săptămână, în care nu existau nici internet, nici telefoane mobile, un întreprinzător nebranşat la reţeaua de „pile, cunoştinţe şi relaţii“, ce deschidea poarta marilor „tunuri“, găsea în presa vremii puţină informaţie economică utilă. Cu mult înainte ca prima firmă de cercetare de piaţă să pună piciorul în România, Capital realiza ceea ce abia mai târziu a aflat că se cheamă marketing research. O făcea empiric, reporterul „scanând“ magazine, policlinici, farmacii pentru a observa tot ce ţine de comportamentul consumatorului, dar şi-a câştigat rapid un public fidel. Înainte de apariţia primei firme de consultanţă în resurse umane, Capital înfiinţa o pagină cu nume bizar, pe atunci: Cariere. Câţiva ani mai târziu, lansa şi rubrica „Bursa locurilor de muncă“, titlu însuşit ulterior, ca marcă proprie, de ANOFM.

Aproape tot ce Capital a construit în primii ani a fost preluat de publicaţiile apărute ulterior. Aşa s-a întâmplat şi cu o altă premieră editorială, pagina de "Media“, Capital fiind prima revistă care a analizat afacerile mass-media şi piaţa de publicitate. De la Capital au pornit şi multe dintre anchetele care au dezvăluit marile fraude ale vremii. Banca