Nu s-a putut crede că întâlnirea de nici o oră de la Cotroceni a preşedintelui Traian Băsescu cu premierul Victor Ponta a reprezentat o dezbatere serioasă, aplicată şi temeinică a numeroaselor probleme de pe agenda anunţată. Sau concluzii armonioase, după o perioadă îndelungată de controverse dure şi de atacuri insolente din partea preşedintelui jucător, nemijlocit sau prin intermediul trompetelor sale de serviciu. Nu a crezut, de asemenea, aproape nimeni că Traian Băsescu a devenit brusc conciliant şi a revenit la sentimente mai bune începând să priceapă că şi în ţară, şi în afară, lumea s-a săturat să-l ştie un permanent focar de conflicte pe toate planurile.

Este cât se poate de limpede că Traian Băsescu nu s-a schimbat peste noapte alegându-şi fariseic, cu o lună înainte de alegeri, o strategie menită să tempereze virulenţa dezvăluirilor grave privind fostele guvernări ale regimului pe care l-a patronat, păpuşărindu-l pe Boc cel mic, simbolul lipsei totale de verticalitate.

Adică, acele dezvăluiri care în campania electorală sunt în măsură să spulbere încrederea electoratului în orice promisiuni ale pedeliştilor măcinaţi de neputinţă şi împrăştiaţi în colegii prin toată ţara, în speranţa că li se va pierde urma şi, doar-doar, îi vor mai putea păcăli pe unii alegători neinformaţi.

În acelaşi timp, Traian Băsescu a înţeles că odraslele sale politice cuprinse de anemie cronică au nevoie de o gură de oxigen şi le-a promis că dacă vor avea un scor bun la parlamentare, îl va desemna pe viitorul premier din rândurile lor. O promisiune desigur fantezistă şi anticonstituţională, în condiţiile în care victoria consistentă a USL la alegerile din 9 decembrie nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Iar vehicularea numelui lui Adriean Videanu ca viitor prim-ministru este tot o gogoriţă pentru că o sforărie de acest gen ar însemna sfârşitul grabnic