Toate statele membre au regresat la capitolul libertatea presei. Semnalul de alarmă vine de la mai mulţi experţi în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind "Libertatea Media în Uniunea Europeană'.
Comisia pentru libertăţi civile a găzduit o audiere pe marginea proiectului de raport iniţiat de eurodeputatul liberal Renate Webber privind instituirea unor norme standard pentru libertatea mass-media în blocul comunitar. Un bun prilej pentru participanţi pentru a face o radiografie a situaţiei din presa europeană.
Criza economică a lovit puternic în presa europeană - trusturile de presă au recurs de mai multe ori la restructurări masive, iar cel mai afectat de aceste măsuri este jurnalismul de investigaţie. Absenţa anchetelor face necesară găsirea de surse de finanţare pentru acest tip de jurnalism - fondurile europene putând fi o soluţie. Apoi, mai este problema calităţii informaţiei.
Greşelile necorectate, acoperirea slabă a subiectelor cu adevărat de interes şi concentrarea pe senzaţionalism sunt doar câteva din aspectele care afectează calitatea presei la nivel european, au atras atenţia mai mulţi experţi prezenţi la dezbateri.
Practic, nivel comunitar se remarcă preferinţa pentru ştiri despre vedete în detrimentul informaţiilor serioase legate de activitatea instituţiilor.
De altfel, reprezentantul organizaţiei Reporteri fără Frontiere a atras atenţia că Ungaria nu reprezintă decât partea scufundată a icerbergului la capitolul libertatea presei. Faptul că organizaţia şi-a deschis un birou doar pentru Uniunea Europeană arată clar că situaţia s-a degradat în presă începând cu 2008.
Supralegiferarea nu face decât să complice lucrurile - de altfel cam toţi participanţii la discuţii fie ei reprezentanţi ai jurnaliştilor, ONG-uri sau patronate au căzut de acord că reglementarea trrebuie făcute la nivel de sta
